De ce trebuie să ții cont când aplici la o facultate din afară și, cel mai important, cum te pregătești? 

Unele țări au liste oficiale guvernamentale care evaluează universitățile de top naționale. Cu toate acestea, de exemplu în Statele Unite nu există clasamente publice standardizate ale colegiilor. În schimb, există mai multe companii private care analizează și clasifică aceste colegii. De aceea, clasamentul oficial nu ar trebui să fie singurul criteriu pe care îl utilizezi pentru a alege o universitate.

Un mit des întâlnit printre elevii români este că dacă ai note apropiate de 10 în adeverința de studii din anii de liceu și un nivel de C1 la limba engleză, vei fi automat admis la o universitate din Ivy League sau Top 10 din UK. 

Lucrurile nu stau deloc așa. Cerințele sunt din ce în ce mai mari de la un an la altul și competiția este din ce în ce mai acerbă, iar candidații – mult mai bine pregătiți, concurând pe un număr limitat de locuri pentru studenți internaționali. În plus, numărul și valoarea burselor și ajutorului financiar a scăzut în ultimii doi ani. Chiar și în Europa, scorul la testele standardizate (SAT, ACT, GMAT, GRE, HPAT, LNAT), cu care sunt acceptați candidații la universități bine cotate în clasamente, crește de la un an la altul. De exemplu, la admiterea din anul 2022, a fost necesar un scor minim de 1400 la examenul SAT, pe când în 2021 un scor de 1300 era suficient.

“Aplic la Harvard, poate am noroc să fiu admis și să primesc și bursă” – este o abordare neinspirată. Nimic nu este hazard sau noroc, ci este nevoie de implicare continuă, muncă susținută și ghidată de consilierea educațională, în afara școlii, care se începe încă din primul an de liceu. Scopul acestor activități este de a descoperi profesia potrivită, de a dezvolta abilitățile cerute în zilele noastre, necesare în viața academică și în cea profesională. Aplicațiile trimise “la noroc” nu înseamnă decât o irosire a timpului și a resurselor, atât ale candidatului, cât și ale mentorului său. 

Cum alegi programe de pregătire pentru universități internaționale?

Activitățile, cursurile, lecturile și programele academice spre care sunt îndrumați elevii care vor să aplice în străinătate sunt personalizate și sunt schițate de consilierul educațional împreună cu elevul și părinții, ținând cont de mai multe criterii, printre care: 

• domeniul de studiu ales;
• abilitățile deja dobândite sau native ale aplicantului;
• aspirațiile academice ale elevului;
• posibilitățile financiare ale familiei.

Programele sau cursurile inutile ori în exces pe care anumiți elevi le urmează nu fac decât să îi epuizeze, să neglijeze școala și să îi deconcentreze de la drumul ales. De aceea, acestea se evaluează din punctul de vedere al efortului și al timpului alocat, astfel încât activitatea școlară să nu fie trecută pe planul al doilea. 

Pentru a maximiza șansele unei aplicații reușite, uneori elevii trebuie să urmeze cursuri (chiar și online) pentru materii pe care nu le studiază în școala românească și care le aduc credite.

După dobândirea acestor abilități academice sau non-academice, elevul ar trebui să se consulte cu mentorul său în ceea ce privește eligibilitatea și abia după aceea să stabilească unde va aplica.

Întrucât suntem atât de diferiți, și dorințele, preferințele, interesele noastre diferă. Universitatea nu trebuie aleasă niciodată gândind: “Vreau acolo, că acolo a învățat și vărul meu” sau “Acolo se duc colegii mei de clasă”. 

Cum îți alegi universitatea?

Alegerea trebuie să corespundă criteriilor tale și să răspundă la întrebări ca:

• Vreau să merg la o universitate mare sau la o facultate mică?
• Ar trebui să merg la o facultate publică sau la o facultate privată?
• Aș fi mai fericit într-un campus universitar care se află în mediul rural, într-un oraș mic sau într-un oraș mare?
• Ce program vreau să studiez?
• La ce tipuri de activități din campus și organizații studențești vreau să mă alătur?
• Ce perspective de carieră am după absolvirea acestui program de licență?
• Sunt eligibil pentru a candida la acest program de studiu?

Pentru a avea rezultate, succes și a fi mulțumit de facultatea aleasă, te încurajăm să ții cont de următoarea îndrumare: 

“Nu există cea mai bună universitate din lume; cea mai bună universitate este cea care mi se potrivește mie”.

Nona Colfescu

Senior Educational Counselor/ Business Development Manager 

High Edu Consulting

• The United Kingdom
• The United States
• Canada
• Germany
• France
• Australia
• Switzerland
• Sweden
• Japan
• The Netherlands

Pregatirea și adaptabilitatea sunt cele ce contează în 2021.

Iar acum ai timpul necesar să investești în tine datorită școlii online. High Edu îți propune programe pe care să le parcurgi încă din clasa a IX-a și să dobândești abilități care inevitabil îți vor folosi în parcursul tău academic și profesional.

• dacă alegi să rămâi în România, vei ieși în evidență și vei putea parcurge programe de licență din țară acreditate de Universități din UK și USA
• dacă alegi să studiezi în străinătate, vei ști ce sistem de învățământ ți se potrivește, te vei integra imediat și vei fi la nivelul colegilor proveniți din sisteme de învățământ internaționale care au deja aceste abilități integrate în curriculă.

Elevii noștrii au urmat cu sfințenie planul de dezvoltare propus și ne mândrim ca au reușit la cele mai bune facultăți din lume. În plus s-au adaptat foarte ușor și avem un coeficient de abandonare a studiilor de 0%. Mai jos îți trimitem câteva acțiuni pe care le poți planifica și tu începând de azi:

1. Află care sunt interesele tale și domeniile viitoare de studiu pe care vrei să le explorezi

Te sprijinim, indiferent din ce oraș ești, să-ți alegi domeniul şi programul de studiu în România sau în străinătate și te însoțim pe tot parcursul procesului de descoperire și desigur pentru pregatirea pentru admitere. Primești informații despre:

• diferitele domenii de interes,  aplicabilitatea programelor alese, diferențe dintre denumirile programelor (Computer Science vs ICT, Economics vs Business, Marketing vs Advertising,  Fashion vs Fashion Business, Filmmaking vs Film & Business)
• sistemul de învățământ din diferite țări, modul de desfăş̦urare a programelor de Bachelor, Master, short courses, PhD, distance learning, despre cerințele academice, dar și despre viața în campusurile studențești, costurile de trai şi posibilitățile de angajare pe durata studiilor astfel încât să poți alege sistemul care ți se potrivește.

!! în 2021, ca elev de liceu, poți obține o diplomă internațională de bacalaureat recunoscută de toate universitățile din lume parcurgand cel puțin ultimele 2 clase de liceu online, urmând curricula canadiană. OSSD, Ontario Secondary School Diploma este o diplomă de absolvire a liceului recunoscută internațional care îți permite să obții burse în cadrul tuturor universităților, inclusiv în SUA.

Chiar dacă acum ești în clasa a 11-a, încă te poti înscrie. Fiind online îți vei organiza activitatea și în vacanța de vară pentru a finaliza clasa a 11a.

2. Învață cel puțin 2 limbi străine la nivel academic și obține 2 certificate de nivel de limbă.

Uneori, programul și Universitatea dorită nu este exclusiv în limba engleza, și deci pierzi șanse reale să te acomodezi cu sistemul ales, și să te diferențiezi mai apoi pe piața muncii. 

Nu mai căuta să faci meditații o dată pe săptămână, alege cursurile organizate de școli internaționale predate de profesori nativi, în grupe online sau individual. Astfel beneficiezi de networking și o curriculă adaptată nevoilor tale. 

3. Participă la cursurile de dezvoltare personală

Consultanții noștri îți dezvăluie în workshop-uri procesele practice de la A la Z ca să înveți cum să-ți dezvolți brandul personal, cum să-ți scrii CV-ul ca și să atragi atenția în primele secunde, cum să scrii o scrisoare de motivație remarcabilă cu 100% șanse de reușită, cum să prezinți lucrările științifice în Microsoft Office, pregatire si simulari pentru interviurile de admitere și multe altele.

4. Alege cursuri academice de scurta durata organizate de școli de renume internaționale

Astfel poți obține cele mai bune rezultate la examenele standardizate cerute de universități – SAT, ACT, Bocconi, SESAME, IELTS, TEOFL.

5. Participă la internshipuri locale și internaționale online și fizic.

Aceste programe oferă elevilor începând cu vârsta de 12 ani, o experiență imersivă a viitorului program de studiu, înainte de a începe efectiv universitate. Astfel, poți să ai un avantaj în fața concurenței lor. Peste 35.000 de studenți din 80 de tari diferite participa la aceste programe, care se desfășoară acum și online.

Architecture

Art

Computer Science

Dentistry

Engineering

Entrepreneurship

Fashion

Filmmaking

International Development

Investment Banking

Journalism

Law

Management Consultancy

Marketing

Medicine

Music

Politics

Psychology

Publishing

Veterinary Science

6. Implică-te în viața comunității

Participă la programe de debate locale și internaționale, Model United Nations, Competiții și Olimpiade Internaționale ca să poti căpăta abilități esențiale de gândire critică, argumentare, public speaking, dezbatere și conversație civilizată. Aceste programe sunt susținute de traineri specialiști în dezbateri, cu experiență internațională și premii internaționale. De asemenea, asta te va face un candidat mult mai valoros și reprezintă un avantaj în procesul de admitere la universitate.

7. Participă la programe de pregatire de vară

Poți alege de la cursuri de limba străină engleză, germană, franceză, spaniolă, STEM ( Science, Technology, Engineering, and Mathematics), Law, Medicine, Computer Science and Coding, Young Leaders, Public Speaking and Leadership, Film Studies, Dance, Journalism.

8. Citește, citește, citește

Pentru fiecare domeniu de studiu în parte, îți recomandăm lecturi care te vor ajuta să te convingi că acela este drumul pe care vrei să-l aprofundezi și să-l descoperi. Pentru cei interesați, Biblioteca virtuală a Editurii Humanitas ne oferă peste 50 de cărți, pe care le puteți descarca în format pdf. 

„Secretul pentru a obține ceea ce ne dorim în viața este să împletim cunoștințele cu acțiunea. Să ne educam mereu și să punem în practică fiecare informație pe care o obținem.”

9. Planifică din timp bugetul necesar pentru susținerea studiilor 

Costurile directe și indirecte ale educației trebuie planificate din timp, încă din primul an de liceu. Trebuie să descoperi care sunt sursele de finanțare proprii, care sunt oportunitățile de burse și cum poți fi competitiv în cursa pentru burse. 

10. Pregătește din timp portofoliul de admitere pentru programe vocaționale 

Aici vorbim despre arhitectură, media, film, drama, fashion, muzică, graphic design, advertising. Un portofoliu de succes nu se construiește de pe-o zi pe alta, dar ai nevoie de el ca să poții aplica la cele mai renumite universități de profil.

Ești pregătit să intri în Comunitatea Elitelor High Edu, dar simți că sunt prea multe opțiuni și acțiuni de prioritizat?  Scrie-ne și hai să începem! Trimite-ne un mesaj și vom stabili o primă ședință de consiliere în care să construim cel mai potrivit plan de bătaie pentru tine în 2021. 

Ce te-a motivat să pleci în străinătate?

Eu dau pe teatru. Și ca să fiu onestă 100% am ales altă țară pentru că în România nu prea văd susținere pe acest domeniu, al artelor. Așa că am ales să risc pentru ca în final să fie totul bine.

 Și de ce Marea Britanie?

În primul rând, mă ajută limba. Pe de altă parte, în alte țări nu prea am auzit de astfel de facultăți. În Franța sau Olanda sunt universități bune dar nu m-au atras cu nimic. Eu voiam America sau Anglia, dar în America este total diferit, mult mai greu și sunt alte probleme la mijloc. Și în final am rămas cu Anglia.

Spune-ne puțin despre procesul de admitere.

Avem CV-ul care cuprinde scrisori de recomandare de la profesori, listă cu activitățile extrascolare, personal statement, o fișă cu toate activitățile pe care le-ai făcut de-a lungul anilor, diplome de la cursurile pe care le-ai urmat, precum și fișa matricolă. Personal statement, pentru cei care nu știu, reprezintă un eseu în care explicăm de ce ne dorim să urmăm un anumit program.

 Ce te aștepți să vezi în străinătate?

Vreau să fie foarte multă practică, mai ales că sunt într-un domeniu în care mi se cere chestia asta.

 Cum crezi că este apreciat domeniul artelor?

Cel mai supărător lucru este că lumea nu vede că avem nevoie și de artă. Mulți văd că se bazează doar pe lucrurile tehnice cum ar fi ingineria sau fizica. Mulți au impresia că asta contează, dar eu zic că avem nevoie și de ceva frumos în viață.

Ce sentiment ai atunci când ești pe scenă?

Cu scena e foarte diferit de la persoană la persoană. .De obicei, adrenalina e prea mare ca să mai ai vreun sentiment, dar fiecare spectacol îmi lasă un gust plăcut de “mai vreau, deci ca să rezum la un cuvânt, îmi dă un sentiment de dependență.

Cum te-ai regăsit în teatru?

Eu sunt o persoană care are nevoie de libertate și teatrul a putut să-mi ofere asta. Pot sa mă joc cu fiecare rol în parte cum vreau eu și să îi dau diferite culori și nuanțe, și asta pe scenă unde trebuie sa recunosc, e unul dintre locurile mele preferate.

Care este cel mai important lucru pentru un artist?

La un artist e foarte importantă încrederea. Dacă are încredere în faptul ca ceea ce face e bine și “lucrarea” lui, arta lui e asumată, atunci a ajuns deja la jumătate. 

Care crezi că va fi cea mai mare provocare?

Începutul va fi foarte greu și probabil când o să termin universitatea și va trebui să-mi găsesc ceva de lucru. Îmi este foarte frică de un lucru, anume să nu rămân pe din afară complet sau să nu găsesc sprijinul de care am nevoie, și aici mă refer la partea profesională.

 Un sfat pentru viitorii artiști?

Niciun lucru bun în domeniul ăsta nu vine fără un pic de nebunie și sclipire.

Avem un anumit curaj pe care peste 10 ani nu o sa îl mai avem.

De la Fashion Design la Business Administration, Ana Sandru ne-a povestit cum a luat decizia să plece la studii la facultate Ku Leuven din Belgia. Proaspăt absolventă a Colegiului Național I.L. Caragiale din București, Ana era foarte hotărâtă să urmeze fashion design, ba chiar a testat acest domeniu participând la diverse cursuri în timpul liber pentru a fi sigură că acesta este drumul ei.

“După aceste cursuri de design, unde mi-a plăcut foarte mult și eram foarte fericită, am zis să merg la un târg care prezenta facultăți numai de design vestimentar. Chiar mă vedeam fiind designer vestimentar, dar mi-am dat seama că oricât de mult mi-ar plăcea, șansele să faci ceva pe cont propriu în domeniu sunt destul de mici, căci vei fi limitat de alte persoane de un renume mai mare. Am renunțat pentru că am realizat că nu voi putea fi eu.”

M-am trezit la început de clasa a 12-a că eram disperată.

Am zis întâi că rămân în țară, pe psihologie. Am renuntat după și la această opțiune. Cineva mi-a recomandat să merg la un curs într-un weekend și mi-am zis <<De ce nu?Ce am de pierdut?>>. La un moment dat am făcut la acel curs și niște teste de personalitate și în urma acestor teste mi-a ieșit că ar trebui să mă îndrept spre zona de comunicare. În același timp, în jurul meu vedeam pe mulți că erau înnebuniți după management hotelier, și atunci am zis să mă îndrept către asta. Am optat inițial pentru Hotelschool The Hague în Olanda, însă după mai multe discuții cu mentorii de acolo, care chiar absolviseră recent, au zis că nu recomandă facultatea dacă nu sunt sigură că vreau să lucrez în hoteluri și regimul ospitalier.

“Așa că după și mai mult research, am găsit facultatea Ku Leuven în Belgia. Ironia face că eu la 18 ani de ziua mea mi-am vizitat mătușa acolo și chiar mă îndrăgostisem de oraș. Și acum iată, plec acolo la studii. În plus, pe mine mă avantajează că pe lângă cursurile care sunt în limba engleză, ei vorbesc și limba franceză, care îmi place foarte mult și o înțeleg deja foarte bine.”

Cât despre cerințele facultăților în străinătate, am aflat că cele mai comune sunt diploma de limbă engleză ( în cazul Anei, CAE), CV cu tot parcursul tău în liceu ( proiecte, cursuri, voluntariate, abilități etc) și scrisoare motivațională. În plus față de acestea, Anei i s-a cerut un examen de matematică, nefiind pe profil de real. Cei care dau bacul la matematică le va fi echivalat cu acesta.

De ce Business Administration?

Am ales business administration pentru că mi s-a părut ca te învață puțin din fiecare, în așa fel încât  înveți să-ți evaluezi propriile tale calități, îți dai seama ce vrei să faci exact, nu te îngrădește.

Cum se va desfășura anul academic următor, pe timp de pandemie?

Mie mi-au zis că trebuie sa merg acolo. Nu sunt pregătită spiritual, cursurile se țin în campus. Pot spune ca mi-e frica dată fiind situația actuală. Mi-e frică puțin și de cum o sa fie oamenii acolo, dacă o sa fie mai buni decât mine, au alt sistem de educație la bază.

Mi se pare foarte greu în 2020, prinși cu atâta informație sa găsești ceva exact ce-ți place. De asta încurajez pe toata lumea sa facă cât mai multe cursuri. Dacă simți că-ți place ceva, fă. Pentru că abia în momentul în care încerci, vezi dacă acel lucru este pentru tine.

Un sfat pentru viitorii studenți….

Dacă acum nu încerc să mă rup, să învăț ce înseamnă viața, când o fac? Cât de rău poate fi? Da, o sa fie complicat la început, pentru că este ceva nou și n-ai nicio idee ce ai de făcut. Dar gândește-te cât de frumos o sa fie după, când o sa fii în control în viața ta și o să iasă ceva atat de minunat și nu cred că poți sa ai niciun regret. Ce regret ai putea sa ai?

Experiența asta o să te ajute să crești într-un fel în care n-ai fi reușit. Dacă pleci peste 10 ani, o să ai altă viziune. Acum noi suntem copii, avem libertatea de a învăța și posibilități, avem un anumit curaj pe care peste 10 ani nu o sa îl mai avem. Acum nu te mai limitează nimic. Faci ce vrei și ce simți. Poate nu ești sigur, dar simți. Ai nevoie sa înveți niște lucruri pe care aici simți ca nu poți. Pur și simplu simți.  

Cred că, în faze diferite ale procesului de creștere și de evoluție în orice domeniu, există probleme specifice care, la momentul respectiv, par a fi cele mai mari obstacole. O problemă cu care m-am întâlnit a fost autosuficiența, inerția și impresia că lucrurile merg bine, urmată de o oarecare demotivare din a încerca să-mi dezvolt abilitățile. 

O altă provocare, la fel de importantă, dar într-un mod diferit, a fost aceea de a găsi un echilibru sănătos între încrederea în sine și modestie. Uneori, emoțiile, fricile, anxietățile, mai ales în momentele de mare tensiune, pot să pună stăpânire pe tine și să te oprească din a-ți atinge adevăratul potențial, iar leacul pentru asta e sa obții acea doză optimă de încredere în sine. Pe de altă parte, din nou, problema aroganței sau a încrederii excesive în propriile tale forțe înseamnă că ajungi să te culci pe o ureche și, deci, apare fenomenul despre care vorbeam mai devreme, inerția, autoplafonarea fără vreun motiv real. Cred că problemele astea două sunt puternic legate între ele.

Ce te atrage cel mai mult la Human, Social and Political Sciences?

Este un interes atât intelectual, deoarece mi se par niște lucruri interesante de analizat, cât și un interes poate mai activist, chiar personal, general de faptul de a fi asistat în viață la injustiții.

Simțeam (și simt în continuare) o datorie de a face ceva să contribui la soluționarea unora dintre problemele pe care le tot văd în societate.

E o pornire personală, activistă care m-a îndreptat pe mine către domeniul acesta, unde mi se pare că într-adevăr există “manetele” care pot să genereze cele mai importante și semnificative schimbări.

Ce recomandări ai pentru cei care vor să se îndrepte spre același domeniu, dar nu sunt îndeajuns de convinși?

Există o mare diferență între a-ți plăcea un subiect sau domeniu, adică a ți se părea vag interesant, și a avea un interes mai profund, un soi de “commitment” real.

Desigur, pentru a descoperi că ai anumite pasiuni, e important să interacționezi și cu activități cum ar fi participarea la un MUN, care poate fi o îndeletnicire plăcută și pentru cei care nu sunt interesați de a avea o carieră într-un astfel de domeniu. 

Ca să-ți dai seama daca există interesul acela mai profund, trebuie să mergi un pas mai departe.

Trebuie să încerci poate să te apleci asupra unor lucrări de specialitate, genul de lucrări pe care e probabil să trebuiască să le aprofundezi, să le înțelegi și mai mult în facultate, care o să fie în centrul studiilor tale, pentru că, citind respectivele cărți, documentându-te cât mai riguros pe anumite teme, poate îți dai seama că nu te interesează subiectele acelea chiar în modul în care te-ai fi așteptat să te intereseze. 

Fii sincer cu tine!

Faptul că-ți pierzi pe parcurs motivația de a aprofunda respectivul subiect ar putea să-ți ridice niște semne de întrebare, să te facă să realizezi că domeniul respectiv nu e, în mod necesar, cea mai bună alegere pentru tine.

Cred că foarte multă lume nu face acest al doilea pas și ajunge să aibă niște concepții greșite legate de ceea ce le-ar plăcea în mod ideal să studieze, fără să-și dea seama ce implică studiul acela în mod concret. Poate de aceea mulți oameni ajung să fie vag nemulțumiți de lucrurile pe care le fac la facultate sau să se afle într-o criză semiexistențială la finalul liceului, pentru că își dau seama că domeniile care credeau inițial că le plac, de fapt, nu le plac într-atât de tare încât să fie dispuși să le studieze într-un mod real și aprofundat.

Ce dificultăți ai întâmpinat pe parcursul admiterii?

Sincer să fiu, pentru mine, procesul de admitere la facultate a fost unul care a mers poate mai lin spre deosebire de experiența altora, pentru că avusesem deja de-a face cu momente extrem de tensionate, în care miza era destul de mare și în care în care fusesem forțat să-mi gestionez emoțiile într-un mod cât mai eficient. Așa că, în perioada pregătirii pentru admitere, deja deprinsesem abilitatea asta într-o anumită măsură, fiindu-mi poate mai ușor să-mi manageriez sentimentele și să mă concentrez pe ce era important. În continuare stresul și anxietatea au existat, însă au fost canalizate într-o direcție constructivă.

Spune-ne ce a presupus acest proces.

Aplicând la Cambridge, în Marea Britanie, au existat niște pași adiționali, pe lângă cei comuni celor care aplică în Marea Britanie.

1. să-ți creezi dosarul pe care îl încarci pe o platformă online
2. să-ți scrii un eseu în care explici motivația ta personală pentru a studia un anumit curs, eseu care trebuie să includă și lucrurile care te recomandă, și abilitățile pe care le-ai dobândit pe parcursul liceului, precum și parcursul tău academic, ce lucrări de specialitate ai parcurs, ce idei ai desprins din ele.
3. să susțin un examen pe care a trebuit să-l dau la British Council. 
4. să trimit eseuri eseuri scrise de mine pe parcursul liceului către universitate, în așa fel încât examinatorii să poată să analizeze capacitățile mele de argumentare.
5. să suțin 3 interviuri la Cambridge

Acolo am avut trei interviuri cu profesorii universității pe teme legate de conținutul aplicației mele. A fost, cumva, o discuție mai aprofundată și critică asupra subiectelor la care făcusem referire în materialele trimise către universitate. Evident, după ce am primit oferta, aceea era condiționată de obținerea unei anumite note în examenul de bacalaureat. Așadar, implicit, și bacul a fost o etapă decisivă pentru admitere. Ah, și, desigur, examenul la limba engleză.

CAE sau IELTS?

Majoritatea universităților le primesc pe ambele. Personal, nivelul de pregătire necesar pentru IELTS mi se pare ceva mai micuț spre deosebire de cel pentru examenele Cambridge, asta cel puțin a fost experiența mea. Contează foarte mult însă și cât de obișnuit ești să lucrezi pe structura subiectelor de la fiecare examen. Mulți lucrează pe structura examenelor CAE sau CPE la școală și, deci, pare o opțiune mai bună pentru ei.

Cum ți-au influențat cele două luni petrecute în izolare pregătirea pentru examenul de bacalaureat?

Cred că e foarte greu să-mi dau seama în ce măsură au jucat un rol important lunile de izolare, pentru că nu am niciun termen de comparație. Din anumite puncte de vedere, a fost poate mai ușor, pentru că am avut mai mult timp la dispoziție. Am avut ocazia să aprofundez și ce era de aprofundat, să învăț ce era de învățat și-n același timp să mă și deconectez și să mă relaxez aproape zilnic.

Pe de altă parte, izolarea a avut și momentele ei demotivante. Mi s-a întâmplat de multe ori să mă simt de parcă nu aveam ceva care să mă împingă să continui cu treaba pe care o aveam de făcut, pentru că părea că am destul timp la dispoziție. Nu simțeam pe nimeni suflându-mi în ceafă, nu simțeam examenul suflându-mi în ceafă. Prin urmare, au fost perioade în care productivitatea mea a scăzut semnificativ, lucru pe care l-aș asocia direct cu efectele psihologice pe care le-a avut izolarea.

Ce te entuziasmează cel mai mult la plecare?

Cred că aspectul de care sunt cel mai entuziasmat ar fi cel legat de comunitatea din Cambridge, de oamenii care sunt extrem de pasionați de ceea ce studiază, care sunt dispuși să muncească mult pentru a aprofunda studiul unor subiecte extrem de complexe. Pe mine asta mă entuziasmează cel mai tare, și pentru că eu însumi sunt o asemenea persoană. Mă bucură mult să știu că voi avea ocazia să interacționez cu oameni care sunt la fel de pasionați de lucrurile pe care le învață ca mine.

Ce crezi ca vei găsi diferit față de învățământul din România?

O să fie, cred eu, o mare diferență. Cea mai mare e legată de faptul că, acolo, trebuie să lucrezi individual cât de mult poți. Asta, sigur, este o diferență care apare oricum și între liceul și facultatea din România, dar prăpastia e și mai mare când compari cum stau lucrurile în liceele românești și în universitățile din Anglia. Există mult mai mult timp pe care trebuie să ți-l manageriezi singur pentru a aprofunda studiul, evident, cu un anumit nivel de sprijin din partea profesorilor. Ăsta cred că va fi aspectul la care îmi va fi cel mai greu să mă adaptez, dar probabil și una dintre cele mai intrigante părți ale studiului în străinătate.

Cred că e, totuși, un proces foarte rewarding, căci, la final, te vei putea bucura de roadele muncii tale mult mai tare.

Despre importanța participării la astfel de activități, cât și despre provocările cu care Teodor a avut de-a face de-a lungul competițiilor puteți afla în partea I a interviului cu el.

De ce e important ca tinerii să participe la activități extrascolare?

Educația formală te ajută să dobândești niște abilități și competențe, dar există și niște limitări destul de clare care sunt, de altfel, universale: capacitatea de a lucra în echipă, abilitățile de argumentare sau de gândire critică. Acestea sunt destul de greu de dobândit dacă nu exista un cadru organizat, un club școlar, o activitate extrașcolară care este organizată și gestionată de cineva cu scopul de a-i ajuta pe alții să se dezvolte în direcția asta. În esență, e vorba despre dobândirea unor competențe pe care nu ai de unde să le obții altundeva decât din genul acesta de activități.

Chiar și în momentele în care ne descurcăm cel mai bine și avem cele mai strălucite performanțe ale noastre, există lucruri de îmbunătățit.

Explică-ne conceptul de MUN-uri și cum ai ajuns să participi la astfel de proiecte.

E un tip de activitate extrașcolară care se centrează în jurul simulării activități Organizației Națiunilor Unite și a organelor din cadrul acesteia, a diverselor consilii și comitete subsumate ONU. Principiul de bază este că fiecare participant joacă rolul reprezentantului unei țări și trebuie să reprezinte poziția țării respective în raport cu niște teme prestabilite de importanță internațională, fie că vorbim despre anumite conflicte specifice (precum războiul civil din Siria, din Yemen) sau aspecte mai generale, dar tot de relevanță globală, cum ar fi evaziunea fiscală, drepturile femeilor în Africa Subsahariană, drepturile comunităților indigene etc.

A fost o pasiune greu explicabilă pe care am pus-o în practică destul de repede.

E destul de greu să-mi dau seama exact de unde a apărut interesul meu pentru genul acesta de conferințe; știu sigur că a apărut în școala generală, aflând că există genul acesta de conferințe undeva în lume, și, cumva, s-a prelungit, ulterior, și când am intrat la liceu. A fost o pasiune greu explicabilă pe care am ajuns să o pun în practică destul de repede; am văzut că, luând parte la respectivele activități, părea să fie ceva ce într-adevăr mi se potrivește, ceva plăcut și constructiv de făcut și, deci, am continuat asta pe parcursul liceului.

Cum te-au ajutat astfel de activități să te dezvolți?

O importantă porțiune din abilitățile pe care simt că le stăpânesc cu adevărat astăzi sunt rezultatul participării la genul acesta de activități. Sigur, există abilitățile acestea foarte generice, pe care îți poate spune oricine că le dobândești prin activități ca dezbaterile academice: 

• dezvoltarea gândirii critice, a capacității de argumentare, de public speaking
• abilitatea de a structura un argument în mod cursiv
• abilitatea de a analiza argumentele care-ți sunt înfățișate într-un mod cât mai critic
• încrederea în sine atunci când ții un discurs și când vorbești despre o temă complexă
• capacitatea de cercetare și de înțelegere a unor subiecte complicate. 

Cred, totuși, că este legat și de anumite mentalități și atitudini pe care ți le însușești pe parcursul activităților acestora. Nu e vorba doar despre activitatea în sine, ci și despre a înțelege că întotdeauna este loc de mai bine și că

Ai posibilitatea de a-ți îmbunătăți propriile tale capacități, o mentalitate pe care mulți, în școala românească, nu și-o însușesc.

Există, adesea, momente în care ajungem să ne plafonăm din cauză că, dacă simțim că am dovedit într-un punct specific în timp că suntem buni la ceva, nu mai avem motivația de a merge mai departe, de a analiza ce trebuie în continuare îmbunătățit. Chiar și în momentele acelea în care ne descurcăm cel mai bine, în care avem cele mai bune și mai strălucite performanțe ale noastre, există lucruri de îmbunătățit. Eu asta am învățat în cadrul experienței mele cu dezbaterile academice: încrederea în sine se poate transforma în aroganță mult prea ușor și că poate deveni, atunci, extrem de contraproductivă. 

In partea a II-a a articolului dezbatem provocările cu care Teodor a avut de-a face de-a lungul competițiilor și ce recomandări are pentru cei care vor să se îndrepte spre același domeniu, dar nu sunt îndeajuns de convinși.